Așadar, se justifică deplin titlul articolului „Să vă spălați cu ea pe cap, proștilor și incompetenților!“ (detalii aici), publicat de ziarul nostru la data de 09 octombrie 2016.
Nu a cântat cocoșul de prea multe ori și, la data de 12 octombrie 2016, cocoana s-a dat în stambă la concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, respectiv Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanța, ocazie cu care a făcut orice ca să (re)ocupe funcția, dar și să fie acuzată de fraudarea examenului respectiv (detalii aici)[1].
Cazul Anamariei Ciobotaru este emblematic pentru ceea ce înseamnă să permiți unor personaje incompetente să acceadă la funcții și, implicit, la fonduri financiare, indivizi cu caractere mici, dar și acelea distorsionate sau fracturate de puterea prea mare a postului pe care îl ocupă, un fel de pălării prea mari, pentru Mării cu capete prea mici.
În context, trebuie precizat că această individă nu este la prima abatere de acest fel, întrucât, pe parcursul celor peste 10 ani de când ocupă fotoliul de director al instituției, a procedat de nenumărate ori la tot felul de măgării îndreptate împotriva propriilor colegi, dar și a prevederilor legale.
Faptul că Anamaria Ciobotaru s-a „strecurat“ și a „scăpat“ de acuzații, plângeri în justiție, cercetări și altele ce i s-ar fi cuvenit cu prisosință a fost cauzat nu numai de frica, lașitatea, scârba și resemnarea colegilor de breaslă, grav afectați de comportamentul și incompetența acesteia, dar și de susținerea pe care anomalia lasă impresia că o are la „centru“ și relațiile „foarte strânse“ cu presa locală.
În acest sens, nu o dată s-a lăudat în fața colegilor că jurnaliștii sunt niște proști, ușor de păcălit, și că îi are la degetul mic, deci niciodată nu va apărea criticată în paginile ziarelor.
Așa se explică de ce, pentru a-și înfricoșa propriii colegi, și-a permis să modifice Regulamentul de Ordine Interioară al instituției și a completat Capitolul II – Resurse umane, 2.4.1. – „Promovarea Colegiului“ cu prevederea potrivită căreia, dacă un cadru didactic este personajul unui articol „cu tentă (sic!) denigratoare în presă“, abaterea atrage după sine sancțiunile prevăzute în lege, adică „coborârea (sic!) calificativului anual și răspunderea disciplinară conform legislației în vigoare“.
În virtutea acestor prevederi, întrucât directorul Anamaria Ciobotaru apare (și) în acest articol „cu tentă denigratoare“, propunem Consiliului de Administrație și Consiliului Profesoral din Colegiul Pedagogic punerea în discuție a acestui personaj și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege, adică „coborârea calificativului anual și răspunderea disciplinară conform legislației în vigoare“, ceea ce ar fi o glumă, desigur, pentru că cele două entități menționate sunt formate, în majoritate, din pupincuriști și sifonari loiali anomaliei în cauză.
Rămânând la același Regulament de Ordine Interioară, nu trebuie trecut cu vederea faptul că acesta abundă în greșeli gramaticale și, în general, abateri de la normele elementare de limba română, ceea ce pune sub semnul întrebării faptul că responsabil al Comisiei de limba și literatura română este prof. Selma Bolat (detalii aici), secretar-șef ale Colegiului este Ghiulman Fetta și, peste toți, mirobolanta Anamaria Ciobotaru – director, profesor de limba română, doctor în Filologie! (Max Blecher nu știe de ce – detalii aici).
Acuzații grave de delapidare și deturnare de fonduri
În prima decadă a lunii decembrie 2016, pe adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța a fost expediată o plângere penală împotriva numitelor Ciobotaru Anamaria (director) și Elena Mate (contabil-șef), pentru comiterea infracțiunilor de delapidare și deturnare de fonduri, fapte prevăzute și pedepsite conform art. 295[2] și art. 297[3] din Codul Penal.
Este vorba despre modul de acordare a burselor pentru elevi în anul școlar 2015/ 2016, cuantumul acestora fiind hotărât prin H.C.L. Constanța[4] (nr. 245/ 13 octombrie 2015 – Semestrul I și nr. 73/ 30 martie 2016 – Semestrul II), când numai unii dintre elevi au primit burse de merit, dar nu pe baza criteriilor legale ce au fost stabilite și nici cu respectarea tabelelor cu elevii îndreptățiți să le primească.
Referitor la această problemă atât Ministerul Educației și Învățământului, cât și Inspectoratul Școlar Județean Constanța au recunoscut că răspunderea pentru neacordarea burselor de merit o poartă unitatea școlară unde sunt înscriși elevii respectivi, deci „motanul“ este în poalele directorului Anamaria Ciobotaru.
Luată la întrebări, Anamaria Ciobotaru a dat din colț în colț, susținând că Primăria Constanța nu a alocat[5] sumele necesare pentru plata burselor, exprimându-se cu obrăznicie că „eu încă stau la coadă la Făgădău, pentru a primi banii de burse“, afirmația fiind în flagrantă contradicție cu cele relatate de presa locală, care a consemnat despre faptul că Primăria s-a achitat de obligație și a virat suma, respectiv două milioane lei, pentru anul școlar 2015/ 2016.
În Consiliul de Administrație al Colegiului Pedagogic, format din 14 membri (!?!? – Ordin 4619/2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare si functionare a consiliului de administratie din unitatile de invatamant preuniversitar, Capitolul II – Constituirea consiliului de administratie, Art. 4 – detalii aici), Consiliul Local al Municipiului Constanța este reprezentat de trei consilieri locali: Adriana Câmpeanu (P.N.L.), Romeo Rezeanu (P.N.L.) și Andrei Popescu (independent), așa cum reiese de pe portalul instituției (detalii aici).
Interesantă este nota de la finalul documentului: „Fiecare membru al Consiliului de administrație are și alte responsabilități, permanente sau temporare, stabilite de director“!…
De când stabilește directorul instituției, fie el și președintele Consiliului de Administrație, responsabilitățile consilierilor din Consiliul Local Municipal?…
În ceea ce o privește pe pârâta Elena Mate – un fel de asistent/ supervizor de contabil-șef al Colegiului Pedagogic (titular – Leila Mihai), aceasta și-a justificat fapta cu o confuzie/ interpretare între „și“ și „sau“ din prevederile legale, ceea ce nu o absolvă de consecințele nerespectării legilor, mai ales că, aflăm pe surse, persoana nu este la prima faptă de acest fel.
Alt fapt interesant: deși este pensionată, Elena Mate continuă să presteze în regim de colaborare…, dar numai „de dragul“ Anamariei Ciobotaru, despre care credem că nu este străină de confuzia dintre „și“ și „sau“.
La fel de ciudat este faptul că, având doar statutul de colaborator, Elena Mate face parte din Comisia de salarizare, Comisia pentru selectare de oferte, organizarea licitațiilor în vederea realizării achizițiilor și Comisia pentru gestionarea riscurilor (EGR) ale Colegiului, în timp ce titularul Leila Mihai este membru doar în Comisia pentru controlul managerial intern (detalii aici).
Oricum, existența și activitatea celor 33 (!!!) de comisii (șapte cu caracter permanent + 26 cu caracter temporar și provizoriu) pe domenii de activitate pentru anul de învățământ 2016/ 2017 este sublimă, dar, într-o majoritate covârșitoare, lipsește cu desăvârșire, acestea fiind constituite doar ca să dea bine pe portalul Colegiului și să impresioneze pe proștii care mai cred în competențele numitei Anamaria Ciobotaru.
De asemenea, trebuie avut în vedere că Veronica Mate – fiica pârâtei Elena Mate este profesor-învățător la ciclul primar din Colegiul Pedagogic.
Pe lângă aspectul penal al cazului prezentat, se impune ca Primăria (ordonator terțiar de credite[6] în relația cu toate entitățile de învățământ din subordinea Inspectoratului Școlar Județan Constanța), personal primarul Decebal Făgădău, să își activeze Direcțiile/ departamentele de specialitate și să cerceteze modul în care au fost gestionate sumele virate pentru plata burselor la Colegiul Național Pedagogic, dar și la celelalte 49 de instituții de învățământ din Constanța (nominalizate în anexele H.C.L. nr. 245/ 13 octombrie 2015 și nr. 73/ 30 martie 2016), pentru anul școlar 2015/ 2016.
În atenția celor care vor efectua cercetările: nu puneți botul la „farmecele“ și „vrăjelile“ pârâtei Anamaria Ciobotaru, care, de fiecare dată când a fost pusă în situații asemănătoare, nu a știut, nu a văzut, nu a auzit nimic și a pasat răspunderile pe secretare și alți subordonați de teapa ei!
„Având în vedere că, pentru anul 2015/ 2016, Consiliul Local Municipal Constanța a alocat Colegiului Național Pedagogic Constanța sumele necesare plății burselor de merit, iar numitele Anamaria Ciobotaru și Elena Mate au schimbat destinația acestor fonduri pe care și le-au însușit prin delapidare“, se solicită Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța să efectueze cercetări împotriva acestora prin prisma comiterii infracțiunilor specifice prevăzute de Codul Penal, inclusiv cu aplicarea prevederilor art. 38[7] ce se referă la concursul de infracțiuni.
Vom reveni despre dezastrul managerial existent în (in)activitatea de conducere a Colegiului Național Pedagogic din Constanța.
[1] Dosar nr. 8596/ 118/ 2016 din 20.XII.2016 (http://portal.just.ro/118/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11800000000154459&id_inst=118).
[2] Art. 295 – Delapidarea, (1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (2) Tentativa se pedepseşte.
[3] Art. 307 – Deturnarea de fonduri, (1) Schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fonduri publice. (3) Tentativa se pedepseşte.
[4] http://www.primaria-constanta.ro/consiliul-local/hotarari-de-consiliu
[5] Este foarte posibil ca duduia doctor să nu cunoască diferența dintre termenii „aprobare“, „alocare“ și „virare“?
[6] http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_270_2013_modificare_lege_500_2002_finantele_publice.php
[7] Art. 38 – Concursul de infracţiuni, (1) Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni. (2) Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni.